Ce facem mai întâi? Credem sau gândim?

creier03Un experiment psihologic a rezolvat o dilemă veche de peste patru secole legată de funcționarea minții omenești.

Rene Descartes (1596 – 1650) susținea că înțelegerea și credința sunt două procese complet diferite. Anume, atunci când aflăm o informație, mai întâi o analizăm și de-abia apoi o acceptăm sau o respingem. Un alt filosof raționalist, Baruch Spinoza (1632 – 1677), avea însă o altă teorie: anume că însuși actul înțelegerii unei informații presupune mai întâi acceptarea ei drept adevărată. Ulterior, putem analiza dacă e adevărată sau nu, dar până atunci mintea noastră “ia de bun” ce i se dă.

Chestiunea a fost analizată în cadrul a două experimente organizate de către doctorul Daniel Gilbert, în 1990 și 1993. Iată cum au decurs. Subiecții citeau cu voce tare știri legate de infracțiuni care treceau pe banda unui ecran. Unele afirmații din cadrul știrilor erau adevărate, altele false, culoarea textului indicând acest lucru (verde pentru adevărat, roșu pentru fals), subiecții fiind înștiințați în prealabil de această împărțire. Dintre afirmațiile false (deci, cele scrise cu roșu), unele atenuau severitatea infracțiunii  (de exemplu, “făptașul avea copii care nu aveau ce mânca”), altele cuprindeau circumstanțe agravante (de exemplu, “făptașul avea o armă în momentul comiterii infracțiunii”).

Subiecții au fost împărțiți în două grupuri. În timp ce urmăreau banda de știri, pentru a le fi distrasă atenția, membrii primului grup au fost însărcinați să urmărească un șir de cifre care treceau pe același ecran și să caute cifrele “5”. Membrii celui de-al doilea grup nu au primit și această sarcină. În fine, toți subiecții trebuiau să recomande sentințe pentru infractorii care apăreau în știrile citite, între 0 și 20 de ani.

Ce s-a întâmplat?

  1. Subiecții cărora li s-a distras atenția

–           au dat sentințe, în medie, de 11,5 ani de închisoare pentru infractorii care apăreau în știrile cuprinzând false circumstanțe agravante.

–          au dat sentințe, în medie, 5,83 ani de închisoare pentru infractorii care apăreau în știrile cuprinzând false circumstanțe atenuante.

  1. Subiecții cărora nu li s-a distras atenția

–          au dat sentințe, în medie, de 7,03 ani de închisoare  pentru infractorii care apăreau în știrile cuprinzând false circumstanțe agravante.

–          au dat sentințe, în medie, de 6,03 ani de închisoare pentru infractorii care apăreau în știrile cuprinzând false circumstanțe atenuante.

În concluzie, când oamenii au avut timp să gândească, au putut ignora afirmațiile false. Când atenția le-a fost distrasă, au luat afirmațiile false drept adevărate și au acționat în consecință. Studiul a fost intitulat „Nu poți să nu crezi ceea ce citești”.

Așadar, Spinoza a avut dreptate: mai întâi credem, apoi, eventual, cercetăm. Acest lucru e valabil și pentru prezentul articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *